octombrie 30, 2009

Conversáția


  • Inflexiunile prezentei irationale.
  • Complexul tensional alternativ al acestui stadiu modifica traversarea spre o alta atestare.
  • Caracterul periculos al schematicului denigrator.

octombrie 25, 2009

99


Daca pentru Platon a trai iubind binele, adevarul si frumosul, inseamna in primul rand, rememorarea existentei pur spirituale, din timpul inexistentei fizice, -pentru creatorii cinematografici existenta fictionara, structurata pe nivele de semnificatie, evidentiaza deconectarea din realitate.
.

octombrie 22, 2009

1984


Din interpretarea parabolei societatii totalitare, spusa de Orwell selectiv (cu ecouri in societatea de azi), in care: - lumea naturala este interzisa in viata cotidiana,
-memoria individuala este stearsa haotic de memoria institutionalizata,
-grupari in rivalitati fictionale actioneaza ca un cartel,
nu concludem ca asocierea unor numere cu referinta ar fi materializare riguros matematizata.

.

octombrie 20, 2009

Mythus


Niciodata n-am simpatizat, toata istoria asta a trierii-(nici logica trivalenta).
Cert. Paris, dupa pricopseala cu marul de aur, a preferat-o pe Afrodita.
Eris( zeita vrajbei) a fost in umbra intregii intamplari, ea: a aruncat marul, le-a iritat pe Hera si Atena, a devastat Troia. Zeus a trisat!(i-a pasat lui Paris magareata). Substituindu-ma imaginar lui Paris, eu n-as fi ales-o pe Afrodita nicicum.
Afroditele-astea, surprind doar prin ifose si nedeterminari determinante.

.

octombrie 18, 2009

Duóuri


1.
Intunecand intunericul,
iata portile luminii.(Haiku,Nichita Stanescu)


2.
Oaia ce-a mâncat-o lupul
A format cu el un cuplu.
Şi-au rămas, un lup şi-o oaie,
De povestea lumii-n ploaie.
- Ce-ai văzut? Cum l-ai luat,
Oaie dragă?
- M-a mâncat.
-- Lupule, cum de-ai putut
Să iei oaia?
- Mi-a plăcut.
Oaia ce-a mâncat-o lupul
A format cu el un cuplu. (Perechea, Marin Sorescu)

octombrie 17, 2009

Fápt divérs

Ramona, profesoara de Romana (din clasele VI-VIII)a mezinei mele, i-a intiparit acesteia cateva amintiri gimnaziale paradoxale: tema "Baltagul"- reluata 4-5 luni in diferite forme, repetarea obsesiva a dictonului "fugit irreparabile tempus", severitatea, manualele Humanitas(excelente)- studiate acasa separat (pentru ca in clasa nu se pricepea nimic), expresia, dar mai ales prezenta ei singulara.
PS. Azi,... (tot cu gandul la Ramona) - evalueaza altcum Macbeth in varianta actualizata.
.

octombrie 15, 2009

Păréri


Mircea Eliade - 10 Citate
“1. Stiu ca exista un singur suflet, rasfrant in mii de atitudini trecatoare.
2. Cea mai pretioasa calatorie este aceea catre sufletul nostru,catre noi insine, calatorie ce o facem in singuratate.
3. Dupa o anumita varsta,toti oamenii au impresia ca au naufragiat, ca si-au ratat viata, ca au trait o viata idioata, absurda - o viata care nu putea fi a lor, care nu putea fi decat viata altuia.
4. Destinul este acea parte din Timp in care Istoria isi impune vointa ei asupra noastra.
5. Destinul cine il face, ca un ou, asa e, il zvarli, il prinzi, daca nu, se sparge: destinul e in ou, sau in mana care il prinde.
6. Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.
7. Fiecare dintre noi este un mic haos.
8. Totul este posibil, impotriva tuturor ratiunilor.
9. Nu sunt pierdute decat acele batalii, pe care nu le incepi niciodata.
10 Urma civilizatiei nu dauneaza decat monumentelor.”

.

octombrie 11, 2009

Șansoneta

Expresie a spiritului francez, sansoneta, ( ca si poezia,) creeaza o lume similara, paralela; schimba proportiile simuland pretentia de filozofie. Sustinuta fiind de un sentimentalism fundamental, realizeaza analogii intre senzatii, emotii, imagini de naturi diferite, prin elemente metaforice specifice sinesteziei. Prezinta stari sufletesti ambigue, cu o muzicalitate superba :


octombrie 08, 2009

" Vârste "

 
MAINTENANT JE SAIS

 

"Quand j'étais gosse, haut comme trois pommes
Je parlais bien fort... pour être un homme
Je disais: "Je sais, je sais... je sais"
C'était le début, c'était le printemps
Mais quand j'ai eu mes dix-huit ans
J'ai dit: "Je sais... ça y est, cette fois, je sais"
Et aujourd'hui,les jours ou , je me retourne
Je regarde la terre, où j'ai quand même fait les cent pas
Et je n' sais toujours pas comment elle tourne
Vers vingt-cinq ans, je savais tout

octombrie 06, 2009

Vârste

In teoriile moderne ale invatarii, adaptarea, asimilarea sunt premizele clasice formarii inteligentei generate de natura activa a cunostintelor. Dezvoltarea in timp a functionalitatii ei esentiale : a intelege, inventa, a construi structurand realul este prioritate educationala. Se aplica si in invatamantul nostru mediu, in rucsacurile grele, cu zeci de carti, plimbate zilnic la scoala, fara nici o proiectare functionala... Intr-o etapa superioara, studentii vizioneaza cursurile, imprimate in prealabil. Teoria lui Jean Piaget in sec. XXI.

.

octombrie 05, 2009

Geográfic


Interdictia calatoriilor externe, ne-a determinat sa proiectam in imaginatia noastra, locatii renumite. Imaginarea spirituala, perceptiva, materiala, caracteriala corespunde "res cogitans". Perceptia esentei unui concept este corelata temporal.
A calatori, a interpreta, revedea, transforma misterul visionar. Realul nu-i enigmatic.
PS."Le geographe est trop important pour flaner"
.

octombrie 03, 2009

Nisip

"- Le désert est beau, ajouta-t-il...
Et c'était vrai. J'ai toujours aimé le désert. On s'assoit sur une dune de sable. On ne voit rien. On n'entend rien. Et cependant quelque chose rayonne en silence...
- Ce qui embellit le désert, dit le petit prince, c'est qu'il cache un puits quelque part...
Je fus surpris de comprendre soudain ce mystérieux rayonnement du sable. Lorsque j'étais petit garçon j'habitais une maison ancienne, et la légende racontait qu'un trésor y était enfoui. Bien sûr, jamais personne n'a su le découvrir, ni peut-être même ne l'a cherché. Mais il enchantait toute cette maison. Ma maison cachait un secret au fond de son cœur...
- Oui, dis-je au petit prince, qu'il s'agisse de la maison, des étoiles ou du désert, ce qui fait leur beauté est invisible !"
(Antoine de Saint-Exupery - Le Petit Prince)

octombrie 02, 2009

Altmínteri


“Castelul din Friedland.Exista numeroase posibilitati de a-l vedea: de pe camp; de pe pod; din parc; printre copacii desfrunziti; din padure, printre brazii inalti. Daca intri in curte, castelul, surprinzator de supraetajat, iti apare multa vreme in dezordine, pentru ca iedera intunecata, zidul negru-cenusiu, zapada alba, gheata care acopera povarnisurile de culoarea ardeziei sporesc impresia de diversitate.Culmea pe care e construit castelul nu-i tocmai lata, ci piscul, destul de ascutit, este imprejmuit cu ziduri.Alunecand intruna, am urcat pe un drum carosabil, in timp ce castelanul, cu care m-am intalnit mai sus, suia cu usurinta cite doua trepte odata. Peste tot, iedera. O priveliste grandioasa dintr-un locsor tuguiat. Pe zid, o scara inutila se termina la jumatatea inaltimii. Lanturile podului mobil atirna uitate-n carligele lor.” (Franz Kafka- Jurnal)