Sintoníe

"A conscience is that still small voice that people won't listen to. That's just the trouble with the world today..." - Jiminy Cricket to Pinocchio in the Disney film Pinocchio, 1940

"I dub you Pinocchio's conscience, lord high keeper of the knowledge of right and wrong, counselor in moments of high temptation, and guide along the straight and narrow path. Arise, Sir Jiminy Cricket." - The Blue Fairy to Jiminy Cricket in the Disney film Pinocchio, 1940

Joyeuses Fêtes !

We wish you a merry Christmas
And a happy New Year.


.

Iernat

• Arthur Rimbaud [Illuminations] 26 Fête d'hiver

• La cascade sonne derrière les huttes d'opéra-comique. Des girandoles prolongent, dans les vergers et les allées voisins du Méandre, - les verts et les rouges du couchant.

• Nymphes d'Horace coiffées au Premier Empire, - Rondes Sibériennes, Chinoises de Boucher.

.

Épic

- "Et s'il était à refaire
Je referais ce chemin..."
Une voix monte des fers
Et parle des lendemains.
On dit que dans sa cellule,
Deux hommes, cette nuit-là,
Lui murmuraient : "Capitule
De cette vie es-tu las ?
- Tu peux vivre, tu peux vivre
Tu peux vivre comme nous !
Dis le mot qui te délivre
Et tu peux vivre à genoux..."
- - "Et s'il était à refaire,
Je referais ce chemin..."
La voix qui monte des fers
Parle pour les lendemains.
- "Rien qu'un mot, la porte cède,
S'ouvre et tu sors ! Rien qu'un mot :
Le bourreau se dépossède...

Echivóc

Pisicuţul pisicel,

Mic,firav,abia-ntarcat,
Prin ogradă a plecat.
Ar vrea să vadă şi el
Cum arat-un şoricel.
Câinele nostru, Azor,

Numerotárea enumerării

Dacă mai numărăm o dată “anulatele”........

• Anca lui Noe. Exista poezie dupa renumararea voturilor nule ?

• Run, Geoana, run

• Cer reluarea alegerilor si a rascoalei de la 1907 !
• Ca să se mai bată sistemul de fraude încă o dată? Argumentul “democraţie”
• Relax, mai sînt şi cărţi mişto pe lumea asta. Ideile şi evoluţionismul
• Şpaga e norocul prostului?
• Sa nu ne mai certam!
• Filmuletz trucat cu Mircea Geoana?
• …joaca Moscova totul pe Popa Prostu’?
• Campania pectorală… poveste cu 62 de babuini.
• Pre multi am sa popesc ! Partea I
• ...manifestarile tip "Vanghelie" - subminate de sindromul "Rogozanu"
• Ce griji pot sa am ! Evadare din prezent si stocarea trecutului. PS pentru Fumurescu.
• Nemuritorul (decat o cronica de filmulete)
• Traducator prin vocatie
  

Nobel 2009

Chaque mot en sait long sur le cercle vicieux (Bogdan Ghiu )

“La troisième fois, il s'assit et je restai debout, car il avait posé sa serviette sur ma chaise. Je n'osai pas la mettre par terre. Il me traita d'idiote finie, de fainéante, de femme facile, aussi infecte qu'une chienne errante. Il repoussa le vase au bord du bureau et, au milieu, posa un crayon et une feuille de papier. Il hurla : écrivez ! Debout, j'écrivis sous sa dictée mon nom, ma date de naissance et mon adresse. Puis : quel que soit le degré de proximité ou de parenté, je ne dirai à personne que je ... et voici l'affreux mot roumain : colaborez, que je collabore. Ce mot, je ne l'écrivis pas. Je posai le crayon, allai à la fenêtre et regardai, au dehors, la rue poussiéreuse. Elle n'était pas asphaltée, elle avait des nids-de-poule et des maisons bossues. Cette ruelle délabrée s'appelait toujours Strada Gloriei, rue de la Gloire. Un chat était juché sur un mûrier tout dépouillé, rue de la Gloire. C'était le chat de l'usine, celui à l'oreille déchirée. Au-dessus de lui, un soleil matinal, comme un tambour jaune. Je fis : n-am caracterul. Je n'ai pas ce caractère-là. Je le dis à la rue, dehors. Le mot "caractère" exaspéra l'homme des services secrets. Il déchira la feuille et jeta les bouts de papier par terre. Mais à l'idée qu'il devrait présenter à son chef cette tentative de recrutement, il se baissa et ramassa tous les morceaux qu'il flanqua dans sa serviette. Puis il poussa un gros soupir et, dans sa déconfiture, lança le vase de tulipes contre le mur : il s'y fracassa, et on entendit comme un grincement de dents en plein vol. La serviette sous le bras, il marmonna : tu le regretteras, on te noiera dans le fleuve. Je fis en aparté : si je signe ça, je ne pourrai plus vivre avec moi-même, donc j'en viendrai là. Autant que vous vous en chargiez. La porte du bureau étant déjà ouverte, il était parti. Dehors, dans la Strada Gloriei, le chat de l'usine avait sauté de l'arbre sur le toit de la maison. Une branche se balançait comme un trampoline.”

.

2009

• "Drumul viermelui în măr.

Furnica trage după ea o muscă moartă. ….Furnica are un cap cât gămălia unui bold; în el soarele nu-şi află loc să ardă. Înţeapă. Furnica nu mai ştie încotro s-o apuce. Se târăşte fără să trăiască .... am simţit în umăr cerul foarte aproape. Aş fi putut să mă sprijin de el, dar nu am vrut s-o sperii pe mama. Când m-am întors apoi singur prin curte, pietrele erau transparente. Am grăbit pasul. La intrare uşa era altfel, lemnul devenise gol. ... pata de pe obrazul copilului era atingerea singurătăţii. Ea se lăţea pentru că deasupra plopilor lumina cădea pieziş.

• Bărbatul în mână.

Umbrele şi-au părăsit lucrurile cărora le aparţin. Ele nu mai aparţin decât după-amiezii târzii care a trecut. ...Deasupra aragazului atârnă un covor de perete, un luminiş de pădure cu cerb. Cerbul este la fel de brun ca şi strecurătoarea cu tăiţei de pe masă. ...Femeia se uită în oală, suflă în fum....În faţa intrării în bloc trandafirii ţes un acoperiş găunos, o urzeală din frunze murdare şi stele murdare. Noaptea le împinge afară din oraş.

• Onduleul de pe frunte.

Tot ce străluceşte vede. Onduleul de pe frunte străluceşte. Vede fiecare zi din ţară.....Negrul ochiului priveşte zilnic din ziar în ţară. ....Şi copacii se gâtuie unde nu i-a sădit nimeni. Câinii urlă;........Le e frică şi când aleargă îşi iau inimă-n dinţi înainte de a muşca. ....Drumul de lângă cafenea se ţine după râu, râul după drum. .... Ei ştiu ca umbrele plopilor rămân jos ceea ce sunt plopii sus, cuţite. ....Ce nu poate fura interzice. Ea interzice norocul, spun pescarii, vara cu dungi mănâncă norocul la pescuit."

• ('Încă de pe atunci vulpea era vânătorul'-traducerea Nora Iuga)
• 
  

Le Clézio

Extrait de L’Africain

` Tout être humain est le résultat d’un père et une mère. On peut ne pas les reconnaître, ne pas les aimer, on peut douter d’eux. Mais ils sont là, avec leur visage, leurs attitudes, leurs manières et leurs manies, leurs illusions, leurs espoirs, la forme de leurs mains et de leurs doigts de pied, la couleur de leurs yeux et de leurs cheveux, leur façon de parler, leurs pensées, probablement l’âge de leur mort, tout cela est passé en nous. `

`C’étaient des lois étranges qui ne ressemblaient pas du tout à celles qui sont écrites dans les livres et qu’on apprenait par cœur à l’école. Il y avait la loi de l’horizon qui attire le corps, une loi très longue et très mince, un seul trait dur qui unissait les sphères mobiles du ciel et de la mer. Là-bas, tout naissait, se multipliait, en formant des vols de chiffres et de signes qui obscurcissaient le soleil et s’éloignaient vers l’inconnu. Il y avait la loi de la mer, sans commencement ni fin, où se brisaient les rayons de la lumière. Il y avait la loi du ciel, la loi du vent, la loi du soleil, mais on ne pouvait pas les comprendre, parce que leurs signes n’appartenaient pas aux hommes. ` (J.M.G. Le Clézio, Lullaby, Gallimard, 1970)

.

Trajan

Aventura vietii lui , a fost aceea a unui stadiu istoric, a unui secol de la inceputul lui! Contemporan cu Howard Hughes, a prefacut elanul vital in act. Remarcabil inventator, sportiv, caracter sobru inflexibil a plasmuit sufletul civilizatiei celui de al XXI-lea veac. Premiant la liceu ( doua clase intr-un an), sef de promotie la facultate, subsecretar de stat in guvernul de elite Antonescu [demisioneaza recuzand semnarea unui tratat prejudiciabil Tarii,”-In tara asta nu face fiecare ceea ce vrea, ci ceea ce trebuie!” ar fi indicat(inutil) Antonescu ], personaj in cartea lui Nicolae Baciu `Din temnitele Anei Pauker, in puscariile lui Tito` , membru in Guvernul provizoriu al românilor din exil: si-a dedicat viata familiei si prietenilor ramasi acasa, si-a declarat românísmul pana in ultima clipa.

• 1.`In Calgary this week to get the Petrofina program rolling were C. Bonnami of Brussels, manager of Petrofina; Trajan Nitescu, former chief of Petrofina operations in Rumania, who will establish in Calgary as head of Canadian Fina; and George Brognon of Brussels chief geologist for Petrofina, who came to Calgary a few months ago to complete the groundwork for the Canadian program. In interviews with this writer, they spoke of the background of the company, and the hopes for the future in Alberta.`

2.` The company originated in 1950 when Petrofina S.A. of Belgium sent Trajan Nitescu to Canada to organize and run a subsidiary.Nitescu was Rumanian by birth and worked with Petrofina's Rumanian subsidiary from 1926 until the end of World War II. At that time, he resigned his post as General Manager of the Oil Department because the company, like the country, was being taken over by the communists. For this and other reasons, he was soon an enemy of the Rumanian state, forced into hiding. After six months of flight from the secret police, he and his wife swam the Danube River at night to the relative safety of Communist Yugoslavia. They were still prisoners under Tito's regime, but eventually were allowed to leave because of high level, indirect pressure from the United States and Belgium. Nitescu took up employment with his old company Petrofina after the War and came to Canada. Under Nitescu's guidance, Canadian Fina grew rapidly through takeovers. `

• 3`In this case, a method new to the natural-gas industry was used in which the gas line is traced with a hot-water line. The application of this method was proposed by T. Nitescu, President of Canadian Fina Oil Limited. The basic thought behind this idea was that, if the soil around the gas pipe were maintained at or above the gas-line temperature, there would be no heat loss from the gas to the soil.`

4.` Ajuns într-un asemenea impas, Arhiepiscopul exilului Victor Vasile Leu s-a consultat cu Consiliul parohial al episcopiei [alcătuit din: maiorul Iliescu, avocatul Mihai Răutu, Bercu, Bischof, C. Papanace, Stelian Popescu, Radu Bossy, maiorul Croitorul, colonelul Neferu, inginerul Traian Niţescu,
avocatul Nicolae Baciu, Gogu Constantinescu],....`

http://ipexl.com/directory/en/inventor/Trajan_Nitescu_1.html

http://www.scribd.com/doc/41744140/Societatea-Concordia

.

Episód

Opera Hertei Müller: o ipostaziere estetică a politicului pentru îmblânzirea violenţei trăite - Gabriel Kohn

“Adevărul rememorat este inventat literar printr un procedeu numit „autoficţionalizare“, noţiune împrumutată de la Georges Arthur Goldschmidt [6]. Punctul său de plecare este încredinţarea că descrierea celor trăite are nevoie de destrucţia percepţiei iniţiale şi reinventarea lucrului trăit prin limbaj: „Cele întâmplate cu adevărat se manifestă insistent ca fenomen periferic căruia îi administrezi prin cuvinte un şoc după altul. Când a devenit de nerecunoscut pentru sine însuşi, înseamnă că a revenit în centru. Trebuie, mai întâi, să demolezi suficienţa de sine a lucrului trăit pentru a scrie despre el – s-o coteşti din orice stradă reală într-una inventată, fiindcă numai aceasta îi poate semăna din nou“ [7]. Sub presiunea trăitului (de cele mai multe ori a terorii), amintirea este transportată în literatură printr o mutaţie fantomatică, la capătul căreia reîntâlneşte, totuşi, realitatea. Scrisul rămâne la Herta Müller mereu pendulatoriu: se arcuieşte spre invenţie când întâlneşte realul şi face ca din plăsmuirea literară să ne privească realul esenţializat. Resorturile stilistice ale acestei dinamici ţin de metaforizarea amplă a prozei: răsturnarea perspectivei curente, o gândire ideogramatică ce arestează elemente disparate ale realului şi stabileşte contiguităţi surprinzătoare (ochiul ca organ omnipenetrant al puterii se mută în jarul unei ţigări, în albul dinţilor, ba chiar într un glonte). Totul este înveşmântat într-o sintaxă cu cadenţa scurtă, paratactică, laconică, ce sugerează un discurs gâfâit, fragmentat de o teroare ubicuă. “

Cauzál

Cel ce crede a se fi consacrat stiintei, nu aspira in realitate decat la o sistematizare in care-si gaseste tihna, iar repulsia atavica fata de indoiala revine intacta atunci cand fapte noi vin sa-i ameninte edificiul: el le neaga sau le ignora. Rationamentul causal succede liniilor de forta create de imagini. Necesitatea conexiunii, reduce din start conventia reprezentarilor, care nu este efectul unic al obisnuintei. Eul se angajeaza in decizia de a asimila subiectul perceptiei prezente. El sublimeaza, intr-o maniera oarecare, in vertijul asentimentului, din care el iese avertizat ~prevenit cateodata, ~eronat alteori.

.

Cért

In anumite epoci de continuitate si relansare intelectuala, cercetarea certitudinii se identifica cu urmarirea dezinteresata a adevarului, chiar daca ea nu-si scoate masca si nu-si aroga superioritatea. Adevarul nu se obtine decat cu pretul unei lupte constante cu realitatea . De aici dilema care domina intreaga istorie a gandirii umane: stiinta nu este posibila fara indoiala, ea este dovada indispensabila, initierea necesara, iar pe de alta parte in structura noastra coexista repulsia naturala fata de dubiu. Daca filozoful descopera problemele acolo unde omul obisnuit nu observa nimic sau neaga evidenta, le cauta, isi impune sa examineze, le intampina ca imperative carora nu li se poate sustrage; contrar constiinta primitiva se angajeaza pentru a le suprima, isi pune probleme doar sub presiunea circumstantelor, reduce la minim aderarea la lumea exterioara: incapabila a urmari pana la capat un rationament abstract, va explora cu minuozitate si cu o infinita rabdare o situatie dificila, va doza efortul asa cum cainele de vanatoare ignora oboseala atat timp cat mirosul sau simte prada. Constiinta primitiva tinde sa-si asigure stabilitate eliminand cauzele indoielii.

Un fost membru al poliţiei secrete române a lansat un atac acid impotriva câştigătoarei Premiului Nobel, scriitoarea Herta Müller. Acesta a declarat unui ziar ca~ ea suferă de iluzie mintala~ "Ea are o psihoză, fara contact cu realitatea externa” ; ~ "Ea nu a fost interogata asa des cum a susţinut” , recunoscand totusi instalarea unui sistem de ascultare,~ numai ca un incident, nu ca un eveniment repetat, admitand concedierea ei ca profesor , insa cu o explicatie diferita ~ " deoarece ea a fumat în sala de clasă".

In eseul "Securitatea este încă activa" , publicat recent în Die Zeit, Herta Müller detaliaza modul în care aceasta a terorizat-o în ultimii ani. În acelaşi eseu, scrie că si dupa sfârşitul regimului Ceauşescu, `aceasta a rămas intactă, cu agenţi activi acasă şi în străinătate`, în principal, sub deghizarea SRI,( sau a Serviciului Român de Informaţii).~ "Potrivit datelor proprii, 40% din personal [a SRI] a fost luat de la Securitate ... restul sunt pensionari ... sau arhitecti ai economiei de piaţă", a scris ea. Müller, detaliaza teroarea "psihologica", îndurata în ultimii ani.~ "Serviciile secrete au intrat in lipsa mea in casă; adesea, au lăsat deliberat semne (că ei 'au fost acolo’), cum ar fi: plantarea mucurilor de tigara, schimbarea tablourilor de pe perete, scaune intoarse. Săptămâni, o blană de vulpe, a fost taiata puţin câte puţin - coada, picioarele şi, în final a fost retezat capul ", a scris ea.