Cel ce crede a se fi consacrat stiintei, nu aspira in realitate decat la o sistematizare in care-si gaseste tihna, iar repulsia atavica fata de indoiala revine intacta atunci cand fapte noi vin sa-i ameninte edificiul: el le neaga sau le ignora. Rationamentul causal succede liniilor de forta create de imagini. Necesitatea conexiunii, reduce din start conventia reprezentarilor, care nu este efectul unic al obisnuintei. Eul se angajeaza in decizia de a asimila subiectul perceptiei prezente. El sublimeaza, intr-o maniera oarecare, in vertijul asentimentului, din care el iese avertizat ~prevenit cateodata, ~eronat alteori.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu