glósă

...Ce spune guvernul nu poţi arunca la coş, nici evita. Dacă nu-ţi place ce vezi la televizor – schimbi postul sau închizi aparatul. Dacă nu înţelegi ce scrie în ziar, nu cumperi. Dar oamenii vor ca lumea întreagă să le urmeze crezul, or, asta implică aneantizarea, interzicerea, distrugerea celor care au alte păreri. Dacă eşti republican în America nu te abonezi la o revistă democrată. Dar nici nu-i ceri supravegherea CIA sau FBI. Şi ce dacă presa face campanii? Ce dacă are o ideologie conducătoare? Ce dacă împărtăşeşte un anumit crez? Orice om are o atitudine politică şi plăteşte personal pentru ea. De aia nu citesc România Mare!...
.

geometrism simplificator

...De altfel, istoria, memoriile şi jurnalele, aceste alcătuiri din fapte şi reflecţii, nu sînt mai aproape de adevăr. Chiar ideea platonică, considerată ca arhetip, dacă nu este revelată, ci numai închipuită, este o plăsmuire mitică mai aproape de adevăr. Într-o zi, înaintea ultimului război, căutam, cu prietenul meu Haig Acterian, un tip de om pe care să clădim poziţia noastră în frămîntarea vremii. Căutam o certitudine spirituală. Am examinat toate tipurile, de la omul religios la omul tehnic şi n-am putut citi în om decît preaomenescul - folosind un termen al lui Nietzsche - în care omenescul, neomenescul şi supraomenescul se amestecau haotic. Am renunţat la căutarea certitudinii în om. Eram stăpîniţi de ideea ordinii şi de neliniştile devenirii. Aşa am ajuns la termenii gnoseologici: Divinitatea, omul, lumea, adevărul eroarea, frumosul, urîtul, sacrul, satanicul, absurdul şi sensul şi la oglindirea lor în artă, unde purul inspirat se împleteşte cu forma şi sensul, căutate în om şi-n natură, sau în om, ca-n expresionism.

• "Cum suportaţi captivitatea naturii ?"

Brâncuşi: "Nu mă simt captiv. De altfel, simt în mine o forţă care îmi aparţine. Eu admir alcătuirea pietrei şi lemnului, pe care omul le desfigurează. Te-ai uitat vreodată cum sînt alcătuite aceste lucruri?"

• "În liceu, am văzut la microscop o lamă cu un preparat vegetal. Am privit-o cu indiferenţă". Apoi, am făcut o uşoară ironie: "Eu pot fi satisfăcut că, nefiind artist, nu mi-am permis niciodată să desfigurez piatra şi lemnul ". "Neinspiratul se îneacă în semne şi materie".
  

Brâncuşi: "Este foarte adevărat. Poate cineva să doarmă în cameră cu o statuie ?"

• Şi eu încerc, spiritual, să mă mişc între lumea vizibilă şi cea invizibilă, dar neartistic".
• (Petre Ţuţea)

conversații

.....Acum cîţiva ani era, la Librăria "Univers", o coadă pentru Kant extraordinară, ca la carne. E clar că nu toţi cei ce o formau voiau sau puteau să-l citească pe Kant. Dar voiau să aibă cartea. Făcea bine să o ai. Fie şi pentru a o specula mai tîrziu, ceea ce vădeşte cota la care poate ajunge o carte. Fapt e că s-a produs la noi o mutaţie în statistica şi sociologia lecturii; se citeşte mult mai mult, lucruri, în medie, bune. Cred că asta este şi un rezultat pozitiv al perioadei pe care ne-am obişnuit s-o numim "obsedantul deceniu", care, cu toate relele ei, a mobilizat foarte mulţi scriitori, ce nu se puteau manifesta altfel, la traduceri din autorii clasici. În acei ani, şi eu am citit temeinic Eschil, Sofocle, Tolstoi, Dostoievski, Platon, Kant. Era ca un, cum să spun?, un derivativ, o compensaţie, o formă de a-ţi regăsi umanul din tine prin lecturi. Atunci a fost un boom° editorial.
– ’55–’56...
– Sub aspectul drepturilor de autor şi al tirajelor, putem privi cu nostalgie spre epoca aceea.
– Tirajele sunt mai mici acum, dar apar mai multe titluri.
– S-ar putea să fie mai multe, dar sunt inaccesibile. Eu n-am reuşit să pun mîna pe Ulise al lui Mircea Ivănescu......

Ecrivains à Montpellier

René Girard étudie à la faculté de Médecine qui, quelques siècles auparavant, a connu un autre élève illustre : François Rabelais.

• Paul Valéry poursuit à Montpellier des études commencées à Sète.

André Gide s’arrête à plusieurs reprises à Montpellier chez son oncle Charles, en particulier à l’occasion de ses voyages en Afrique du Nord.

• Jean-Jacques Rousseau séjourne à Montpellier entre le 25 octobre 1737 et mi-décembre.

Joseph Conrad séjourne à l’hôtel Riche et Continental, place de la Comédie, du 13 février au 16 avril 1906 et du 18 décembre 1906 au 15 mai 1907.

• Léon (qui deviendra plus tard Léo) Malet naît le 7 mars 1909 6 rue du Bassin dans le quartier de Celleneuve.

teúrgic

Fănuş Neagu la 61 de ani
-(de Adrian Păunescu )

Cerneala putrezeşte-n călimări,
În beciuri, vinul nostru reînvie,
Ca să miroasă a lăstari de vie
Şi prin armuri ne trec stafii călări.

Dintre ai noştri, cei mai mulţi s-au stins,
Bizanţul pretutindeni ni se-arată,
Ce scris zadarnic, vremuri de erată,
Stilistică bogată dinadins.

Căderi de roţi de dorul cheii coarbe,
Oprirea va veni, acuş-acuş,
Vai, ce aproape au ajuns cei duşi,
Biblioteca parcă ne resoarbe,
În trista ţară a privirii oarbe,
Amurg valah. Îmbătrînim, Fănuş.

etimón

• Din perspectivă politică, a trăi în comunism a fost pentru dumneavoastră cumva vreo şansă?

'Spontan, îţi vine să spui că a trăi într-o lume a cărei regulă este suprimarea libertăţii nu poate fi decât o neşansă şi un blestem. Să ţi se spună ce ai de făcut în privinţa lucrurilor în care normal e să decizi doar tu (ce să gândeşti, ce să spui, ce să mănânci, cum să te îmbraci, cu cine să te întâlneşti, câţi copii să ai, dacă ai voie să ieşi în lumea largă sau nu, ce să citeşti, ce filme să vezi etc.) înseamnă să fii complet infantilizat. Cum să fie o şansă să trăieşti într-o lume de oameni mari ca într-o creşă? Şi, dacă refuzi acest regim, să fii urmărit, persecutat, încarcerat, torturat, exterminat? E un adevărat dezastru existenţial.'...

frecvénțe

"De la origini, gândirea, chiar când a încercat a fi pură teorie (theoreo = a contempla, n.n.) a rămas în câmpul practic al dualităţilor; psihic-fizic, lume interioară-lume externă". În "teoria pură" eul, sinele, subiectul, conştiinţa (das Bewusstsein) sunt obiect de contemplaţie, înţeles ca lume. Zarifopol vorbeşte de "eul profund" sau "eul supra-empiric" înţeles ca teren al "teoriei pure" sau "câmp spectacular". "În acest câmp numai - spune el mai departe - se poate încerca descrierea cuprinsului şi poziţiilor spiritului; din acest plan se înţelege rostul şi izvorul lumii psiho-fizice şi al opoziţiei dintre reprezentare şi lucru, în acest plan se descoperă caracterul secundar, de derivare practică, al acestei lumi şi opoziţii; în el se surprind şi sunt denunţate incursiunile abuzive ale eticei şi metafizicei în teoria pură. Metafizica e prin excelenţă product al dublărilor practice.

• "Dacă ţinem seama de importanţa pe care Goethe o atribuia lucrărilor sale ştiinţifice, îndeosebi Teoriei culorilor, despre care spunea că reprezintă pentru el mai mult decât opera sa poetică, dacă mai ţinem seama şi că simbolica Teoriei culorilor nu e de înţeles fără referire la alchimie, putem realiza cât de înaltă era stima pe care de la douăzeci de ani şi până la moarte o păstrase magiştrilor tinereţii sale. În cursul anilor a aprofundat şi alte sisteme, Spinoza, Neoplatonismul, religiile Orientului, în care pot fi identificate, în forme mai clare şi mai riguroase, concepţii pe care Goethe şi le însuşise din îndoctrinarea sa alchimică."

simbolístic

Cultură, bine-nţeles, nu înseamnă numai cartea de tip academic, numai muzica de operă sau simfonică, numai arhitectura de mare stil sau baletul Lacul lebedelor. Fireşte că nu. Gradul de cultură al unei societăţi la un anume moment dat este exhibat de nenumărate gesturi, fapte şi acte mărunte, a căror sumă însă e grăitoare. Cultura, prezentă sau nu, se simte şi în felul în care oamenii beau o bere pe o terasă, în felul cum ţin tacîmul la masă, în tonul cu care-ţi răspunde un funcţionar la un ghişeu, în părerea unui ministru despre hidrogenul din apa de Bucureşti, în răspunsul nervos şi trivial al unui aşa-zis parlamentar (intrigat că pe gazetari îi “roade” grija de afacerile lui) şi în multe altele. Aşa cum lumina, prin fotosinteză, se transformă în frunză şi petală de floare, aşa şi cultura, prin asmilare, se transformă în civilizaţie. Fiindcă acesta e, în fond, ţelul. Nu să avem în raft Istoria religiilor...,a lui Eliade, s-o vadă musafirii, nu să avem pregătit un citat din Heidegger cu care să epatăm la o adică, ci toate acestea şi nenumărate altele de-ale spiritului să ne – ca să zic aşa – “pătrundă în sînge” şi să se preschimbe din cunoştinţe în comportament. Gazetăria, mass-media în genere, prin prezenţa lor zilnică în viaţa omului, pot face mai mult în acest sens decît Academia şi toate institutele de cercetare lalolaltă.

Adaptat

BĂTRÎNUL: Bea-ţi ceaiul.
BĂTRÎNA: Puteai s-ajungi orator şef dacă aveai mai multă voinţă în viaţă... sînt mîndră, sînt tare bucuroasă că te-ai hotărît în sfîrşit să vorbeşti tuturor ţărilor, Europei, tuturor continentelor!
BĂTRÎNUL: Ah, dar îmi vine aşa de greu să mă exprim, n-am uşurinţă.
BĂTRÎNA: Uşurinţa vine după ce faci primul pas, e la fel ca viaţa şi moartea... trebuie numai să fii hotărît. Vorbind, ne vin ideile, cuvintele, pe urmă ne găsim pe noi, în propriile noastre cuvinte, şi oraşul, grădina, poate că regăsim totul şi nu mai sîntem orfani.
BĂTRÎNUL: N-am să vorbesc eu, am angajat un orator de meserie, o să vorbească el în numele meu, ai să vezi.
BĂTRÎNA: Atunci, rămîne într-adevăr pe diseară? Măcar i-ai convocat pe toţi, toate personajele, toţi proprietarii şi toţi savanţii?
BĂTRÎNUL: Da, pe toţi proprietarii şi pe toţi savanţii.{T ă cere. )
BĂTRÎNA: Paznicii? episcopii? chimiştii? cazangiii? violoniştii? delegaţii? preşedinţii? poliţiştii? negustorii? clădirile? stilourile? cromozomii?

• BĂCANUL: Rinocerii din Asia au un corn, iar cei din Africa, două. Şi invers.
• 
  

Indubitábil

Depuis 1950, le magazine « Télérama » dispense la bonne ­parole. Un double album revient sur l’aventure. Quelques sermons mais pas mal d’humour aussi. Les amis, on les ménage. Quand on souhaite leurs 60 ans, on fait semblant de s’étonner de leur âge. Dans le cas de « Télérama », c’est délicat. Personne ne se rappelle l’avoir connu immature, boutonneux, englué dans l’âge bête. Tel est l’inconvénient d’être trop sage. Dans ses pages, on a toujours senti des intellos à la manœuvre. Ce journal n’a jamais déraillé. Depuis l’origine, en 1950, on le lit comme le prof de français lisait à voix haute la copie du premier de la classe, un type super-fortiche mais un peu à l’écart. Autant que de la presse, on dirait que ses journalistes ont toujours fait de l’enseignement. Ou de l’évangélisation. Rien de mal à ça, cela dit. Ni d’étonnant, non plus. En 1950,...

paragráf

'Că pe 13 iunie a avut loc la Bucureşti o tentativă de lovitură de stat este un fapt a cărui negare nu poate fi discutată decât în termenii cretinismului sau candorii, după cum se exprima d-l Răzvan Theodorescu. Oricine s-a aflat în acele ore la Televiziune, la Interne sau la Poliţie poate rememora mirosul sălbăticiei şi fricii care pluteau în aer. E lesne de înţeles că imaginile din seara aceea, transmise de TVR, şi mai ales lipsa oricăror imagini, vreme de 40 de minute pe micul ecran, au creat, inevitabil o stare de tensiune, de panică, în întreaga ţară. Ceea ce s-a întâmplat a doua zi în Bucureşti, începând cu primele ore ale dimineţii, a fost o reacţie tot atât de inevitabilă; spirala violenţei odată iniţiată, urca întruna. '

• '..Şi dacă naivitatea politică poate fi scuzabilă, şi dacă cruzimea activă, a celor implicaţi direct îşi poate găsi explicaţia într-o exacerbare umorală a creierului reptilian, în focul luptei, cruzimea aceea pasivă nu are nici explicaţie nici scuză. '

brain-drain

.....fenomenul a căpătat şi un nume englezesc: brain-drain. Spui brain-drain şi produci, simultan, lacrimi şi panică. În ce mă priveşte, nu sînt foarte impresionat de acest tapaj. Mai întîi că e normal să pleci, cînd ţara nu te percepe şi nu te motivează în nici un fel. Apoi, odată plecat, identitatea ta te urmează. Dacă ai succes, succesul se răsfrînge, inevitabil, şi asupra locului de baştină: e (şi) un succes românesc. Nu poţi fi decît fericit că Brâncuşi, Enescu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, E.M. Cioran sau George Palade au plecat. Legaţi de glie, n-ar fi avut nici o şansă. Pe de altă parte, nu se poate dovedi statistic că toţi cei care pleacă sînt geniali, "creiere" pure, sau că toţi cei care rămîn sînt proşti. Una peste alta, e multă retorică vidă în lamentaţia generală privitoare la exilul valorilor.

[.brain-drain definition 1. n. the movement of intellectuals from one country to another where the pay and job opportunities are better. : Where there is a good education system, there will always be a brain-drain.]
.

Écume

Il est tout de même étrange qu'en se réveillant le matin on retrouve tout, du moins en général, exactement à la même place que la veille. On a été pourtant dans le sommeil et dans le rêve, dans un état tout différent de celui de l'homme éveillé, et il faut une présence d'esprit infinie, un sens étonnant de la riposte, pour situer tout ce qui est là, dès qu'on ouvre les yeux, à la même place que la veille. Aussi le moment du réveil est-il le plus risqué de la journée et une fois ce moment surmonté sans qu'on ait été changé de place on n'a plus à s'inquiéter le reste du jour.
Kafka

O analíză

...Cu alte cuvinte, credinţa în eternitatea, predeterminarea şi unicatul întîlnirii, deşi contrazisă sistematic de realitatea imanentă, se dovedeşte ea însăşi eternă, predeterminată, unică. Ceea ce înseamnă că evenimentul iubirii se situează în alt plan decît acela al imanenţei. El presimte un alt nivel al realului, unul în care eternitatea, destinul şi unicitatea există: există substanţial, deplin, aşa cum există lumile cu mai multe dimensiuni, aşa cum există non-spaţialitatea şi non-temporalitatea. Îndrăgostitul percepe, pentru o clipă, clipa îndrăgostirii lui, cerul stelelor fixe, orizontul ascuns îndeobşte al celor netrecătoare. În limitele acestui orizont, trăirea lui este veşnică, pre-programată şi irepetabilă. ..

Galois

La th´eorie de Galois naˆıt, vers la fin des ann´ees 1820, de la r´esolution par Evariste Galois (1811-1832) du probl`eme suivant:

Etant donn´e un polynˆome f `a coefficients rationnels, de degr´e d > 1, qu’on ´ecrit sous la forme :
f = a0 + a1X + · · · + adXd,
peut-on r´esoudre l’´equation f = 0 par radicaux ?
Ce qui, grossi`erement, signifie la chose suivante : existe-t-il des formules exprimant les d racines complexes de f en fonction de ses coefficients, formules n’impliquant, outre les op´erations ´el´ementaires + et ×, que des radicaux z ~-z1/n avec n > 2.

aleatórie

If any one faculty of our nature may be called more wonderful than the rest, I do think it is memory. There seems something more speakingly incomprehensible in the powers, the failures, the inequalities of memory, than in any other of our intelligences. The memory is sometimes so retentive, so serviceable, so obedient; at others, so bewildered and so weak; and at others again, so tyrannic, so beyond control! We are, to be sure, a miracle every way; but our powers of recollecting and of forgetting do seem peculiarly past finding out. (Jane Austen)
The greatest mystery is not that we have been flung at random between the profusion of matter and of the stars, but that within this prison we can draw from ourselves images powerful enough to deny our nothingness. (Andre Malraux)

Divergénțe

'În situaţia în care se află România acum, „asumare a răspunderii” sună curajos, nobil, chiar donquijotian. Împinşi de la spate de un zeu mânios, o mână de bărbaţi şi o blondă îşi unesc puterile întru salvarea ţării, înfuntându-şi destinul comun, ce pare mai potrivnic decât un deşert în faţa unei bărci. '

…'PSD s-a tinut (partial) de promisiune si a depus o motiune de cenzura, in locul celor doua deja anuntate (conform declaratiilor lui Victor Ponta, a doua va fi tinuta in continuare “pe maneca”, in eventualitatea in care prima nu trece). Am citit cu atentie textul motiunii, cautand – dincolo de retorica normala in astfel de situatii – umbra vreunei solutii alternative.'

'Catedrala Neamului vine tot dintr-o dorinţă de întărire a reţelei. Nu poţi fi mogul fără un sediu pe măsură. Daniel ştie asta. Băncile au făcut istorie cu pereţi din sticlă, clădiri aparte care au fost trîntite în toate oraşele şi satele cu o indiferenţă completă faţă de context arhitectonic. Bisericile, cam la fel.'

acroním conceptuál

Niça

La lumière du pays des Psaumes ! Plus bas tout ce que la lumière est capable de faire avec du noir, ces rouges énormes, ces bleus de Création du monde, avec des pétillements de feu et d'or, des couleurs de groseille et de (71) coing, des chairs de suie sourde, des confitures de prune à faire mourir, des verts de cèdre, qui pénètrent par ces formidables sabords, par ces plaques de merveille et de paradis.

comprehensíbil

Pupil: I can count up to... infinity.
Professor: That's impossible.
Pupil: Up to sixteen, then.
(from The Lesson, 1951)

LE PROFESSEUR: Oh, certainement pas, Mademoiselle. Mais il ne s'agit pas de deviner, il faut raisonner. Tâchons de le déduire ensemble. Voulez-vous compter?
L'ÉLÈVE: Oui, Monsieur. Un..., deux... euh
LE PROFESSEUR: Vous savez bien compter? Jusqu'à combien savez vous compter?
L'ÉLÈVE: Je puis compter... à l'infini.
LE PROFESSEUR: Cela n'est pas possible, Mademoiselle.
L'ÉLÈVE: Alors, mettons jusqu'à seize.
LE PROFESSEUR: Cela suffit. Il faut savoir se limiter. Comptez donc, s'il vous plaît, je vous en prie.

enunțáre

..."deschideti televizorul. Credeti-ma, nu e nicio criza, sunt doar cascadorii rasului. Daca v-ati panicat cumva ca nu va veti putea plati creditul la banca….ganditi-va ca si boierii plang cateodata! Asta nu mai e nici circ, e spectacol in fundul gol. Insa functioneaza perfect ca o supapa pentru depresurizarea populatiei. Guvernantii isi dau pantalonii jos, iar poporul in loc sa ii injure ca i-au lasat fara pensii si salarii se pun pe rasu-plansul pana la lacrimi. Cum sa te revolti cand te apuca rasul de dimineata pana seara cand te uiti la ei? Credeati ca voua va este greu? Ei bine, aflati ca doamna ministru Udrea nu poate sa doarma noaptea…! de grija ratei la banca. Care dintre voi nu a mai dormit ultima noapte de grija zilei de maine? Ce naiba, fiti solidari cu ministrul Turismului si Dezvoltarii, caci o paste falimentul. Daca Udrea nu v-a smuls nicio lacrima, nu va inmuiat inimile si nici nu v-a starnit zambetul, daca injurati resentimentar si razbunatori ca niste oameni cu sufletul chircit de ura si invidie, sa vedem cum domnului ministru al Educatiei, Funeriu, i se sopteste ca unui elev prins cu lectia neinvatata la Bacalaureat. A se studia mimica celui ajutat de soaptele secretarului de stat. Sigur veti zambi. Nu aveti cum sa va enervati. In fine, daca domnul de la Munca, Seitan, v-a bulversat ieri viitorul, v-a incurcat si putina minte ramasa neafectata de criza, v-a tulburat somnul si v-a facut sa doriti sa fiti mai bine inchisi decat in libertate, sa privim partea plina a filosofiei economice propovaduite de Guvern. Vladescu, dupa meditatii carteziene prelungite in Ferari, a inteles in sfarsit pe unde pierde economia. Ministrul Finantelor a dedus ca evaziunea fiscala nu ar putea avea loc, daca…(tineti-va bine!) oamenii nu ar produce-o (sic!). Desigur, dupa constatare urmeaza masurile. “Evaziune fiscala fara oameni nu exista, cred ca ar trebui sa pornim o actiune extrem de dura la nivelul organelor statului.”..